Reazem simplu


Echilibrul rigidului supus la legături ideale fără frecare 6.

reazem simplu

Legăturile rigidului La fel ca şi în cazul punctului material, în cazul rigidului supus la legături se utilizează axioma legăturilor pentru a înlocui constrângerile prin forţe cu efect mecanic echivalent. Sub acţiunea forţelor exterioare şi de legătură putem considera că avem de-a face cu un rigid liber iar ecuaţiile de reazem simplu care se vor scrie vor fi 6.

George ȚĂRANU - Calcul cadru plan simplu rezemat static determinat

Dacă în cazul unui rigid liber erau nevoie de şase parametrii independenţi pentru a-i descrie poziţia de echilibru, în cazul unui rigid supus la legături, acestea suprimă anumite posibilităţi de mişcare ale rigidului şi, ca urmare, numărul de parametrii independenţi pentru descrierea poziţiei de echilibru va scădea.

În schimb vor apărea forţe de legătură necunoscute. Dacă numărul de forţe de legătură şi numărul de parametrii independenţi necesari pentru descrierea reazem simplu în reazem simplu este de şase, problema determinării poziţiei de echilibru şi a necunoscutelor forţe de legătură este, în general, determinată există totuşi cazuri în care este nedeterminată sau imposibilă.

6b - ~~~~~~~~~~~ MECANICA. STATICA. ~~~~~~~~~~~ Autor:Sorin VLASE ~~~~~~~~~~~

Dacă numărul reazem simplu reacţiuni împreună cu numărul de parametrii independenţi pentru descrierea poziţiei de echilibru este mai mare de şase problema este nedeterminată iar dacă este mai mic problema este imposibilă corpul nu poate rămâne în echilibru, trebuie considerate în acest caz ecuaţiile de mişcare.

În aplicaţiile tehnice se întâlnesc cu precădere câteva tipuri de legături care vor fi descrise în cele ce urmează. Reazemul simplu Fig. Reazem simplu În cele ce urmează considerăm un rigid care se sprijină pe o suprafaţă rigidă, fără frecări.

reazem simplu

Suprafaţa corpului şi suprafaţa pe care stă vor fi reazem simplu contact într-un punct prin care se poate duce un plan tangent la cele două suprafeţe. Tot în punctul de contact se poate duce normala comună la cele două suprafeţe. Rigidul considerat este deci împiedecat, datorită suprafeţei pe care se sprijină, să se deplaseze după o direcţie normală la suprafeţele în contact, în punctul considerat.

În acest caz se poate înlocui reazemul cu o forţă normală la cele două suprafeţe, care va împiedeca rigidul să trecă prin suprafaţa de sprijin. Mărimea acestei reacţiuni trebuie să fie atât cât să împiedece orice mişcare după direcţie normală a rigidului Efectul mecanic al constrângerii şi al forţei de reacţiune să fie acelaşi.

În fig. Datorită faptului că deplasarea după o direcţie este împiedecată, pentru descrierea poziţiei unui rigid vor fi Tratamentul osteocondrozei toracice a coloanei vertebrale numai 5 parametrii scalari dar va interveni în plus o necunoscută, forţa de legătură normală.

reazem simplu

Un reazem deci va scădea numărul de parametrii independenţi necesari pentru descrierea poziţiei rigidului cu o unitate dar va introduce în plus o necunoscută, valoarea forţei de reacţiune. În general, probleme în care apar reazeme sunt determinate dacă numărul acestora nu este prea mare.

  1. Reazemul simplu
  2. Metode de tratament cu artroza degetelor
  3. STATICA RIGIDULUI referat

În cazul în care sprijinul se face pe o suprafaţă care are în punctul de contact punct singular un vârf sau un colţ sau în cazul în care rigidul are un punct singular care este punctul de contact cu suprafaţa fixă, atunci direcţia reacţiunii este determinată de normala la cealaltă suprafaţă a rigidului sau a planului de sprijin. În reazem simplu caz normala la suprafaţa barei va determina direcţia reacţiunii NB.

Legături unilaterale şi bilaterale O aplicaţie simplă este prezen-tată în fig. Ne punem problema determinării reacţiunilor care apar în reazeme.

După direcţia barei nu acţionează forţe, deci ecuaţiile de echilibru după axa Ox sunt identic satisfăcute.

Recommended

Se scriu ecuaţiile de echilibru după direcţia forţelor: şi ecuaţia de momente în punctul A: Ecuaţia de momente ne dă imediat: de unde, introducând în suma proiecţiilor după axa Oy, se va obţine: Aplicaţii: 1.

O bară omogenă de lungime 2L, de secţiune constantă şi de greutate G se sprijină pe doi pereţi aflaţi la distanţa a ca în fig.

reazem simplu

Să se determine unghiul făcut de bară cu orizontală în momentul echilibrului Fig. Scriem ecuaţiile de echili-bru: Din ecuaţia a doua rezultă: şi înlocuind în ecuaţia de momente a treia se obţine: sau:.